sâmbătă, 9 iulie 2011

Turnul de fildes

N am nevoie de lumina
caci eu sunt lumina

dati mi tot intunericul din voi,
Umbre
sa l dansez in sus,
ca sus sa fie
numai lumina intunericului vostru.

sting sangele cu absint
si talpile cu seva radacinilor de plop
pentru luna-mi ce si framanta
esenta spartana
in spuma de soare.

alungati ma ca sa va fiu aproape
pentru a va dansa
in rochia cu fir de pacat
in orientul ce Clio,
nascuta din Dunare
nu l a avut.

Dar Eu,Erato
il voi avea.

...


Am nevoie de trupul acesta inchipuit.

...

ah
o sa ma inghititi asa
tuica spirtoasa din coaja de nuc
ca sa mi simtiti miezul denivelat
de acest corp respirat
de fum si alcool,
pe care l am nutrit
pentru voi,
plasma sangelui meu carmin
intru evaporarea
cu zambet din adevaratul steag de 12,
susul susurului de veac
scancind.

...


Nyx,Nyx
calauzeste-ne pe calea lui Helios.

Hebe, toarna mi din nectarul tau
cu formol pe veci.

tartarus,tartarus
venim sa ne absorbi.

Verdict

Nu te mira
si nu mă inspira
de vrei să mă expiri
dacă te rogi la morti,
fiind eu vie.

Plomba inimii tale eu nu-s,
precum nici aurora boreală
din Sahara.

Tu-aripă de cuc
Eu-gheare de năpastă.

cenusa mea
ti-e mantie.

Raman ca sa nu plec

Din şoapte te scriu
vino-n cascade.

să tremur în deşert,
să zgudui piatra de cuarţ
în timpul acesta gri.

Învăluită în efemeride
nu vreau să mă trezesc
decât atunci când vei renaşte
în toate rocile de pe Pământ.

îmi voi rupe flecurile
ţi le voi lipi pe frunte
să ţii minte locul
înrădăcinării noastre.

N-am plecat,
încă.

luni, 31 ianuarie 2011

Paradoxala

Divina letargie a psihicului meu
mananca mi din carne,din oase,din eu
si lasa mi golul sa devina oxigen
sa ma respire stramosii mei
zei si plebei
Ca apoi sa renasc tanara din voi
surogati iubitori de numire si nemurire,
fara copilarie si batranete.

Caci iluzie mi e Tot
cu nimic,din nimic,spre nimic.

Doar marea e reala
pentru ca i baza irealitatii
care sunt eu.

Astfel stingeti-ma pe mine
Focul lui Marte
cu mine
ca sa mi astampar setea
devenind pamant.

Oh, calcati ma respirandu-ma,
spalandu-va si uscandu-va cu sine-mi!

Caci eu sunt voi si voi sunt eu
in acest incoerent abis din noi.

miercuri, 19 ianuarie 2011

Repaos

E binecuvantare
si blestem
si viciu.

Lasa noaptea sa ma inece
In tine, in mine, in nimic
Caci poate o sa uit
De tine de mine de nimic
Sa mi scap clipele
De ratiune si mister
Sa ma scufund
in lucide halucinatii
Orientale.

Caci doar vantul
Mai mangaie cu delicatete
Podzolul de pe genunchii mei
Pana cand o sa iau carpa vesniciei
Si o sa i sterg de tot
Si am sa zic
« gata ! »
ca sa ma simt
macar o data
victima cu adevarat .

si am sa ard
am sa ard
am sa ard
si o sa mi picure ceara
si o s-o scrijeliti
cu mila.

luni, 6 decembrie 2010

Ultima scrisoare.Partea a II-a

toate cerurile sunt la fel
doar unuia ii apartin
de drept.

cereti mi sa ma dezintegrez
in toate
si n nimic,
iar eu am s o fac.

doar lasati ma
pentru ultima oara
sa respir soare pur,
preablamatii mei compatrioti.

candva nici el nu va mai fi
din cauza voastra
oameni ai pamantului.

fara de stire
plansi va aruncati
sufletele in el.

astfel o sa explodam cu totii
si un cer si o apa vom deveni
cei rai,cei buni
o nebunie ideala.

Ultima scrisoare

Nu sunt a mea,
Dar sunt a voastra,
iubiti mi nonsalanta
Cu care accept
sa se reverse toate marile
in mine.
chiar daca mi ati injecta
aer in vene
si as pocni ca un balon ieftin
Nu am sa ma supar niciodata.

...

Bietii mei actori,
Eu sunt piesa voastra de teatru
Jucati ma bine pana la sfarsit,
Puneti mi ce titlu vreti
Eu raman acelasi manuscris vechi
Cu pecetea veciei pe frunte.
Doar sunt predestinata voua si nimanui
Dinainte sa stiu ca exist
Si daca nu ma vreti
Eu va vreau
Cu o mai mare ardoare
Ca a sangerosului Lapusneanu.

Aici nu este vorba de resemnare
Ci de vocatia divina
Cu care Allah sau Jehova
(voi decideti)
m a inzestrat.

Pot sa mi transform
sangele in lapte,
Carnea in miere,
Iar cu buzele
Sa va iau durerea
Si s o preschimb in fericire.

Doar dati mi libertatea
Sa mi extind bratele
Ca sa va cuprind pe toti
Fii ai universului
Sa va feresc de rau si de etern,
Caci nimic nu e mai apasator
Ca vesnicia.

Iubiti mi flusturaticul ras
peste voi
Sau urati mi universalitatea spirituala.

Ca prin mine simt
Frunzele toamnei vibrand,
Valurile vuind
si Sarea cristalizandu-se.

Nu sunt a mea,
Dar sunt a voastra.